Cugetari Luigi Pirandello despre iluzii
Venim pe lume cu un dureros privilegiu: acela de a ne trai viata într-o frumoasa iluzie, de a lua drept realitate exterioara acest sentiment launtric al nostru despre viata, schimbator si van, dupa timpuri, dupa împrejurari, dupa noroc.
Luigi Pirandello despre om, putere
Ca sa vezi un om care detine puterea ca a renuntat la o samavolnicie fara a fi constrâns, ci doar din simpla înduiosare la rugamintile celor fara aparare, e mai curând ceva de neînchipuit decât rar.
Giacomo Leopardi despre iluzii
…iluzii dragi ale anilor mei tineri! Totdeauna
orice-as gândi, spre voi ma voi întoarce.
În ciuda timpului ce-nainteaza,
a primenirilor de simtaminte
si gânduri, nu pot uitarii a va da!
Giacomo Leopardi despre iluzii
…Himere, stiu, sunt slava si cinstirea;
Placeri si bunuri, doar dorinti marunte;
Viata, fara roade,-i mizerie-n zadar.
Ugo Foscolo despre iluzii
Aduna-ti singur din gradinile micute
Tot fruptul hrana-a bietei tale râvne;
Caci e iluzie naiva rasplata cuvenita
Eroilor de glorie-nsetati.
Lucio D’Ambra despre iluzii
An nou: o imensa reînviere dintr-un mic sfârsit de viata. Nu-i adevarat ca murim o singura data, ci murim în fiecare an la douasprezece fara cinci, spre a renaste înnoiti, reîntineriti trecator, cinci minute mai târziu. Odata cu anul, moare fiinta palidelor noastre sperante, a realelor noastre deziluzii. Dar imediat dupa aceea, se naste fiinta noua, plina de alte nadejdi în floare, bucuria reînnoitelor iluzii.
Elio Vittorini despre cunoastere
Chiar cea mai pe fata apologie a unui delict, eu n-as putea-o considera un delict, ci as tine mai curând seama de ea ca o contributie la cunoasterea delictului.
Torquato Tasso despre lege
Mai întâi a fost legea scrisa, dupa aceea a aparut pe lume neascultarea sau pacatul; numai la sfârsit a intervenit iertarea pentru a tempera excesiva rigoare a legii scrise, cel putin în acele amanunte ce dealtfel nu pot fi prevazute, deoarece sunt fara de sfârsit.
Giuseppe Rovani despre greseli
Când indulgenta fata de cei rai duce la prejudicii serioase, ba chiar foarte grave pentru unii bieti nevinovati, aceasta indulgenta se transforma curând în culpa.
Francesco Orestano despre greseli, societate
Societatea omeneasca e cu mult mai severa în a judeca greselile oamenilor de bine, decât pe cele ale nemernicilor, fiindca foloseste în cele doua cazuri unitati de masura diferite. Cu cei dintâi se porneste de la (impresia) cea mai buna, cu ceilalti de la cea mai proasta.

(2 voturi, in medie: 4.50 din 5)